27 ianuarie 2009

Cum ştii care e adevărul?

Avem acces la multă informaţie, poate prea multă. Şi la multe păreri, exprimate de oameni cu mai multă sau mai puţină educaţie. Zilele astea e foarte fierbinte dezbaterea legată de paşapoartele biometrice, şi nu au întârziat opiniile, mai ales cele pesimiste, apocaliptice (în vremuri de criză atitudinea pesimistă este mai răspândită). Mass-media abundă în păreri despre extratereştri, despre marile conspiraţii care pun la cale supravegherea oamenilor, crizele financiare sau războaiele, despre diferitele explicaţii ale fenomenelor naturale (apariţia universului şi a vieţii, de exemplu).

Nu vreau să dezbat acum cine are dreptate, ci o chestiune pe care o consider mai importantă: cum putem şti care e adevărul? Cred că şi tu încerci să răzbeşti în oceanul de opinii şi, probabil, că de multe ori ai întrebări fără răspuns, dubii sau eşti în mare confuzie. Dar atunci când îţi însuşeşti o teorie sau o părere emisă de altcineva, cum procedezi? Porneşti de la credibilitatea sursei? Apelezi la cultura ta generală şi la bunul-simţ pentru a despărţi adevărul de minciună? Faci o medie a opiniilor pro şi contra mergând pe principiul că adevărul e undeva la mijloc? Sau poate nu te pronunţi până în clipa în care dovezile devin evidente şi acceptate unanim.

Altă discuţie ar fi despre canalele de comunicare. Majoritatea oamenilor acordă mai multă încredere surselor cu mare audienţă. Cu cât un post tv are o notorietate mai mare, cu atât pare să inspire mai multă încredere. Iar dacă la respectivul post îşi exprimă opiniile un personaj prezentat ca "expert" de către moderator, atunci mulţi telespectatori analizează cu mai puţină atenţie spusele expertului, luând de bun tot ce afirmă acesta. Ţi s-a întâmplat să cazi în capcana asta, aflând apoi că expertul a spus (şi) prostii? Cât de des verifici ceea ce spun alţii, mergând la dicţionare, enciclopedii sau la surse alternative de informare? La fel, tindem să acordăm încredere surselor pe care le ştim de multă vreme: părinţi, prieteni etc. Dar dacă nu au greşit niciodată (sau n-am ştiut că au greşit), e o garanţie că nu vor greşi niciodată şi că opiniile lor vor fi întotdeauna corecte?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Tu cum vezi problema asta?