Educarea sistemului imunitar

Asta s-a reuşit la Harvard, cu scopul de a "convinge" anumite celule ale sistemului imunitar să atace ţesuturile canceroase. Cum? Folosind un polimer spongios în cavităţile căruia se introduc anumite substanţe chimice. Implantul din polimer este introdus în corpul bolnav, iar celulele dendritice pătrund în cavităţile acestuia unde sunt "învăţate" să acţioneze cu vigoare împotriva cancerului. Rezultatele testelor pe animale sunt excepţionale: o rată de supravieţuire de 90% în cazul unui tip de melanom (cancer de piele) la şoareci. Ştirea pe larg

Peter Polverini, profesor la Universitatea Michigan, spune că din punct de vedere al eficienţei este un progres uriaş. Un alt avantaj al noii metode este că foloseşte un polimer care s-a dovedit deja a fi acceptat fără probleme de ţesuturile organismului uman. De asemenea, metoda ar putea fi folosită şi pentru alte tipuri de boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 sau artrita reumatoidă.

Cancerul este atacat cu succes şi pe frontul radioterapiei, cu ajutorul unui nou dispozitiv: Cyberknife. Este un sistem de mare precizie care permite iradierea cu doze mari a celulelor canceroase, fără a afecta ţesuturile sănătoase învecinate. Spre deosebire de radioterapia curentă, sistemul permite pacientului să respire normal în timpul terapiei, deoarece braţul robotic poate urmări mişcările foarte fine ale corpului adaptând imediat fasciculul.

Astea se adugă unui şir tot mai lung de realizări: nanocapsule care atacă celulele canceroase şi alte tehnologii care stau la baza medicinei din generaţia 2.0. Toate făcând parte din inevitabila accelerare tehnologică la care suntem martori. Ce va fi în 10 ani? Probabil că boli care astăzi sunt greu de vindecat sau incurabile - precum cancerul - vor putea fi tratate ieftin şi cu rată de succes aproape totală. Iar progresele în domeniul diagnozei şi al profilaxiei vor conduce la creşterea semnificativă a speranţei de viaţă; unele prognoze vorbesc de o creştere cu cel puţin 20-30 de ani a speranţei medii de viaţă în următoarele două decenii. Alte prognoze sunt mult mai optimiste: Aubrey de Grey crede că primul om care va trăi 1.000 de ani (sic!) sau chiar mai mult, are astăzi 60 de ani!!! Şi nu te lăsa păcălit de barba omului, ci ţine cont că e cercetător la Cambridge.