Am mai dat o raită pe Ceahlău astăzi, prin Izvorul Muntelui. Pe şosea erau câteva porţiuni cu un strat subţire de gheaţă, iar într-o curbă alunecoasă în care aveam cam 50 la oră, maşina face o mişcare din funduleţ. Aşa, cam jumate de metru într-o parte. Bineînţeles, sistemul de control al stabilităţii sesizează începutul derapajului şi într-o fracţiune de secundă frânează scurt roata potrivită pentru a readuce maşina pe traiectoria dorită de mine. Totul e bine când se termină cu bine, dar tot mi-a sărit un picuţ inima din piept.
Cum se va desfăşura scenariul ăsta peste douăzeci de ani? Poate că radarul/camerele video/senzorii vor detecta prezenţa gheţii pe carosabil înainte ca roţile să ia contact cu zona sensibilă şi vor aplica măsurile preventive, iar maşina nici nu va apuca să facă giumbuşlucuri. Şi poate că anvelopele vor avea minuscule crampoane retractile care vor "muşca" din gheaţă la momentul potrivit, apoi se vor retrage în anvelopă dacă suprafaţa şoselei oferă aderenţă maximă. Crampoane fabricate cu ajutorul nanotehnologiei. Sau poate că... Ai alte idei?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Interesanta ideea. Eu unul ma gandesc ca in cei 20 de ani, este posibil ca sa avem masini, care, nu vor mai aluneca pe carosabil, deoarece nu vor mai folosi, anvelope normale, ci, vor fi pe un fel de perna magnetica sau pe o perna de aer
RăspundețiȘtergereDar ce ar fi dacă şoselele patriei Pământ nu vor mai avea zăpadă, gheaţă? Şi asta pentru că vor fi încălzite şi dezgheţate, că doar vom trăi în era bunăstării! Sau poate încălzirea va fi foarte globală şi nu vom mai avea iarnă.
RăspundețiȘtergere