... ar putea veni de la natură. Mai precis din imitarea proceselor pe care natura le foloseşte ca să producă tot felul de materiale de care avem mare nevoie. Biomimetismul păşeşte - încă destul de timid - într-o eră în care e posibil să obţinem materiale mult mai performante decât oţelul sau betonul, dar fără să afectăm atât de puternic mediul înconjurător. Până relativ recent oamenii s-au limitat la imitarea formelor naturale: te poţi gândi, de exemplu, la inspiraţia pe care peştii au dat-o proiectanţilor de submarine.
Ştiai, de exemplu, că existe microorganisme acvatice care produc un soi de sticlă la fel de transparentă ca şi cea fabricată de om, dar fără să fie nevoie de temperaturile ridicate (peste 1.400 de grade) folosite în procesele industriale? Dar despre pânza de păianjen, ştiai că e mai rezistentă decât oţelul, deşi mai uşoară şi mai elastică?
Interesul pentru soluţiile oferite de natură a crescut în ultimii ani în numeroase industrii şi au început să apară primele produse biomimetice: adezivi, nanocapsule pentru medicamente, materiale ceramice etc. AskNature este o librărie online une poţi afla ce soluţii "propune" natura şi în ce fel am putea deveni mai eficienţi, evitând degradarea mediului.
Foarte probabil că în următorii ani vom vedea o convergenţă a nanotehnologiei cu bionica, de unde vor apărea soluţii în domeniul materialelor, al medicinei. Vezi şi alte domenii care ar putea beneficia de oferta generoasă a naturii?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Aş pleca de la exemplul foarte cunoscut al inventării „ariciului” (velcro). Biomimetica – ştiinţa tânără care adaptează design-ul naturii pentru rezolvarea problemelor moderne abia începe să se maturizeze. Ce a fost în mintea lui Andrew Parker, biologul evoluţionist de la Muzeul de istorie Naturală din Londra, atunci când a sesizat că şopârla gecko din deşertul australian poate să bea apă cu piciorul! Mai exact, capilarele ascunse de pe pielea hidrofobă canalizează apa spre gură, amănunt esenţial pentru supravieţuirea în deşert.
RăspundețiȘtergereCercetătorul a contribuit la obţinerea de ecrane mai luminoase pentru telefoanele mobile atunci când a studiat irizaţiile fluturilor şi ale gândacilor, învelişul antireflectorizant al ochilor moliilor.
Alţii studiază cum termitele îşi reglează temperatura, umiditatea şi fluxul de aer din muşuroaie pentru a spori confortul clădirilor (Zimbabwe); japonezii reduc durerea unei injecţii cu ace hipodermice cu margini zimţate pentru a stimula la minim nervii (ca în cazul trompei tânţarului).
Culorile din lacuri, vopsele, produse cosmetice pot fi mai puternice nu datorită pigmenţilor ci caracteristicilor optice: microstructuri ordonate în spaţiu, care reflectă anumite lungimi de undă ale luminii (ideea pleacă de la culorile minunate ale păsărilor sau gândacilor tropicali).
Ce alte descoperiri mai putem face în natură? Un servomotor de 11 mm care să propulseze o muscă robotică în miniatură, rapidă, mică şi uşor manevrabilă în operaţiuni de salvare şi căutare – creaţia inginerului Ronald Fearing, profesor de inginerie electrică la Universitatea California, Berkeley. Robotica, ustensile de uz gospodăresc, medicina sunt domenii care vor avea altă „faţă” cu ajutorul biomimeticii.