96 de luni până la sfârşitul Lumii...

... a calculat prinţul Charles că ne-au mai rămas. Adică 8 ani. Ideea de bază este că societatea de consum în care trăim consumă resursele naturale într-un ritm extrem şi natura, cea mai mare bancă dintre toate, va da faliment.

Nu ştiu cum a ajuns la calculul ăsta atât de precis, dar admit că semnalul de alarmă e întemeiat. Nici nu ştiu cum va arăta lumea din anul 2018, dar e clar că trebuie să facem mai mult decât în prezent dacă vrem o viaţă suportabilă pentru toată omenirea. Şi nu sunt sigur că degradarea îi va afecta la fel de mult pe cei bogaţi şi pe cei săraci, dar înclin să cred că timpul pe care-l avem la dispoziţie e destul de scurt.

Marea problemă s-ar putea să fie că nu ştim ce cale să alegem, fiindcă tehnologia deschide foarte multe posibilităţi, iar oamenii de ştiinţă încă nu se pot pune de acord asupra direcţiei de urmat. De pildă, creşterea speranţei de viaţă va fi un lucru bun sau ar fi de dorit să ne opunem cercetărilor medicale? Este încălzirea globală un fenomen pe de-a întregul dăunător? Vom putea plafona creşterea populaţiei planetei? Cum îi vom convinge pe cei 2 miliarde de săraci din India şi Africa să nu-şi cumpere automobile şi să nu călătorească prin lume atunci când, peste câteva decenii vor avea bani cu care să-şi permită lucrurile astea? Cine va avea curajul să le spună oamenilor din lumea dezvoltată că nu mai au voie să-şi schimbe maşinile la fiecare 5-10 ani? Cum vom reacţiona dacă ni se va impune o supraveghere extremă pentru a preveni atentatele la adresa naturii?

Foarte probabil că în curând vom fi puşi în faţa unor decizii politice dramatice, dacă descoperirile ştiinţifice nu vor reuşi să aducă soluţii radicale la aceste probleme. Soluţiile ar putea să apară în special din zona NRB (nanotehnologie, robotică, biotehnologie). Nu-mi fac nici o iluzie că în 8 ani vom avea aceste soluţii, dar am un mare semn de întrebare asupra limitei de timp calculate de către prinţ. Rezervele mele sunt date de complexitatea colosală a factorilor care constituie ecosistemul planetar şi nu cred că dispunem de un model suficient de precis ca să obţinem rezultate măsurate în luni sau ani. Dacă ar fi fost estimată o limită în decenii, poate suna mai rezonabil. Care este punctul tău de vedere?

Citeşte câteva postări mai vechi care abordează problemele cauzate de consumul excesiv:

Tehnologia şi fericirea
Avem nevoie de o lume nouă

Tinereţe fără bătrâneţe (3)

La început a fost... pastila cu vitamine. Cu actualizările de rigoare, pe măsură ce studiile au descoperit rolul unor vitamine, minerale sau alte substanţe în menţinerea sănătăţii. Astăzi există în farmacii suplimente alimentare care pot elibera substanţele benefice în mod gradual, odată ce au fost înghiţite. În felul ăsta, suplimentele nu mai reprezintă, după cum se mai spune, doar o modalitate scumpă de a-ţi colora urina. Pe lîngă asta, au apărut zeci de suplimente alimentare specializate: acizi graşi omega 3, extracte din plante, combinaţii pentru ameliorarea diverselor probleme medicale etc.

Dacă ai răbdare şi ţi-ai făcut analizele de bază recent (tensiune, glicemie ş.a.), răspunde întrebărilor de pe site-ul Realage şi vei primi la final o evaluare complexă a stării tale de sănătate însoţită de un plan detaliat pentru corectarea deficienţelor. Internetul abundă deja în informaţii şi instrumente utile pentru ameliorarea sănătăţii. De exemplu, aici afli informaţii despre tratamentele disponibile pentru orice fel de boală sau problemă de sănătate.

Cu câteva sute de dolari poţi să afli dacă între genele tale există şi unele care ar putea să te predispună la boli de inimă, metabolice, cancer sau altele la fel de serioase. Compania americană 23andMe, finanţată de Google, oferă - inclusiv în România - un kit de recoltare a unei probe de salivă pe baza căreia analizează în cel mult 6 săptămâni ADN-ul şi îţi comunică rezultatele împreună cu interpretarea lor. Deocamdată e vorba doar de analiza unui număr limitat de gene, nu a întregului genom. Dar zilele trecute s-a anunţat că preţul unei analize complete a genomului a ajuns la 48.000 de dolari, faţă de cca. un milion cât era în urmă cu 1-2 ani. Nu m-ar mira ca în câţiva ani, preţul să ajungă sub pragul critic de 1.000 de dolari, iar diagnosticul genetic să devină disponibil în farmacii.

Tratamentele cu celule stem sunt deja disponibile, chiar dacă la preţuri ridicate. Mai aproape de noi, clinica germană de regenerare XCell tratează o serie de boli cardiovasculare, metabolice şi degenerative (Alzheimer, degenerescenţă maculară senilă). În România este posibilă recoltarea de celule stem embrionare la naştere şi crioconservarea lor pentru eventualitatea unui tratament la o vârstă mai înaintată a copilului. Mai multe experimente pentru generarea de neoorgane sunt în desfăşurare. Au fost obţinute şi transplantate vezici urinare, artere, cartilaje funcţionale şi se pregăteşte "fabricarea" tuturor tipurilor de ţesuturi şi a altor organe de complexitate mare: pancreas, ficat, ochi ori inimă.

Acum, după ce ai citit toate astea, nu e cazul să te grăbeşti spre farmacie sau să-ţi cumperi kitul de analiză a ADN-ului. Studiază pe îndelete şi vezi ce probleme ai - dacă ai, deşi eu sper că nu - care sunt riscurile şi şansele de îmbolnăvire sau îmbătrânire prematură şi apoi vei putea decide dacă e cazul să iei suplimente sau să urmezi aceste terapii neconvenţionale.

Altceva e de remarcat în tot ce-am spus: direcţia generală de evoluţie a cercetărilor. Adică trendul. Evident că ştiinţa nu putea să rămână departe de subiectul îmbătrânirii şi, de 300 de ani, îl abordează tot mai serios. Se pare că ne apropiem cu paşi repezi de pragul critic al acumulării de cunoştinţe biologice care să schimbe radical civilizaţia umană. Suntem, poate, la doar câteva decenii de atingerea superlongevităţii, lucru care va aduce şi probleme cauzate de spaţiul şi de resursele limitate pe această planetă. Ca să nu mai spun că nu ştim cât de pregătiţi suntem sub aspect mental şi cultural să facem faţă unei vieţi extrem de lungi. Dar asta e o discuţie pentru următoarele episoade.

Ştiai că...

... evoluţia informaţiei, a tehnologiei şi a populaţiei ar putea să-ţi depăşească aşteptările? Ai nevoie de doar 5 minute ca să vezi de ce.

A venit Wolfram Alpha

E un soi de librar foarte priceput, care are acces la o cantitate imensă de informaţii din foarte multe domenii şi care îţi poate răspunde la întrebări punctuale. Şi, să nu uit: e digital. Deci inteligenţă artificială şi începutul web 3.0.

Mai bine vezi tu despre ce e vorba: Wolfram Alpha.

Creier la comandă

Un articol recent din revista New Scientist ridică problema oportunităţilor şi riscurilor pe care le va aduce posibilitatea de a ne ameliora creierele. Fie că e vorba de implantarea de microprocesoare, de terapii genice sau de medicamente, în următorii ani vor fi tot mai multe oferte disponibile. Au apărut deja pe piaţă medicamente sau suplimente alimentare pe care unii le folosesc pentru creşterea puterii de concentrare. Urmează şi alte proiecte care vor face din medicina augmentativă o realitate.

De exemplu, Modafinilul a fost dezvoltat pentru a reduce efectele narcolepsiei, dar este utilizat şi pentru îmbunătăţirea performanţelor cerebrale de către persoane sănătoase. Desigur, există şi anumite riscuri asociate cu acest produs, dar sunt în testare medicamente mai performante.

Vor duce astea la apariţia unor bariere între cei care-şi vor putea permite astfel de tehnologii şi ceilalţi? Vom asista la apariţia unor superoameni? Cum ar trebui să reacţionăm? Unele voci susţin că e o etapă normală în istoria civilizaţiei umane, la fel cu diferenţele pe care le-a creat apariţia computerului.

Progrese robotice

Urmăreşte filmele următoare care arată diverse tipuri de roboţi. După aia, hai să medităm împreună la următoarele întrebări: ce vor fi roboţii peste 10 ani? Cum ne vor influenţa viaţa? Ce efecte vor avea asupra economiei? Cum se vor duce războaiele peste 2-3 decenii? Va reuşi specia umană să coexiste în mod paşnic cu roboţii?







daVinci este un robot folosit pentru intervenţii chirurgicale, braţele sale fiind manipulate (deocamdată) de un medic aşezat la o consolă.

Celule stem embrionare fără riscuri

Celulele stem embrionare stau la baza tuturor tipurilor de celule adulte din organism. Speranţele medicinei regenerative se bazează pe această capacitate a celulelor stem, dar sunt încă multe obstacole de depăşit.

Unul dintre cele mai mari obstacole a fost surmontat de curând prin cercetările realizate de o echipă a Institutului Scripps (SUA), care a obţinut primele celule stem pornind de la celule adulte fără să recurgă la manipulări genetice. Oamenii de ştiinţă au reuşit deja să producă celule stem omnipotente folosind celule adulte, dar pentru aceasta erau necesare manipulări genetice cu riscuri foarte ridicate. Cercetătorii americani au folosit proteine recombinante care nu produc modificări genetice periculoase la nivelul celulei şi au reprogramat fibroblaste adulte în celule stem la stadiul embrionar.

Această reuşită elimină şi ultima problemă majoră, permiţând de acum generarea de celule stem care nu ridică probleme etice (cum era cazul cu celulele stem extrase din embrioni umani), nu determină riscuri de respingere (cum era cazul cu celulele stem obţinute de la donatori) şi nu aduce riscuri genetice.

Foarte probabil, cercetările vor căpăta viteză în următorii ani şi vom asista la apariţia de tratamente pentru tot mai multe boli, de la cele degenerative (Alzheimer etc.) şi metabolice (diabet) la cancere ori boli cardiovasculare. În cele din urmă, vindecarea tuturor bolilor ar putea să ducă la creşterea semnificativă a calităţii vieţii şi a longevităţii. Vezi şi serialul Tinereţe fără bătrâneţe.

Aproape uman

Fineţea mişcărilor pe care le poate face mâna umană este aproape egalată de noul robot creat la unversitatea japoneză Waseda.

Începuturile tehnomagiei

Arthur Clarke spunea că o tehnologie suficient de avansată nu poate fi deosebită de magie. Într-un post de acum câteva luni spuneam că prin combinarea inteligenţei artificiale cu nanotehnologia ne vom apropia de acest nivel tehnologic.

Dar există şi alte abordări. Uite un filmuleţ (8 minute) cu câteva idei foarte interesante despre interfeţele fluide. Cred că peste câţiva ani vom interacţiona aşa cu ceea ce ne înconjoară. La asta se va adăuga un web mai avansat şi atunci chiar vom avea acces la informaţie oriunde, oricând.

Tehnologia şi fericirea

Anii ce vin au mari şanse să aducă omenirii rezolvarea majorităţii problemelor serioase cu care ne confruntăm. Am putea asista la eradicarea bolilor (chiar şi a celor care acum sunt incurabile), la reducerea drastică a poluării, abundenţă de produse şi servicii de calitate excepţională la preţuri foarte mici, weekenduri de 3 sau 4 zile şi concedii mai lungi, la confort şi divertisment de neimaginat. Poate chiar la moartea morţii.

Bună parte din toate astea încep să se simtă. Uită-te doar la cum au evoluat telecomunicaţiile. Cu toate astea, nu suntem deloc mai fericiţi. Ba dimpotrivă, se pare că fiecare beneficiu de care avem parte aduce mai multă frustrare. Suntem tot mai mofturoşi. Îţi recomand un video de 4 minute în care lucrurile sunt spuse foarte bine şi cu mult umor. În timp ce se încarcă videoclipul, încearcă să-ţi dai seama de nivelul de frustrare pe care îl ai fiindcă nu s-a încărcat mai repede sau de rezoluţia nu prea grozavă!

Pot să pariez că şi dacă vom avea tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, roboţi care să facă toate treburile în locul nostru, concediu de 365 de zile anual, fiind toţi milionari, vom fi cel puţin la fel de nefericiţi. Cu alte cuvinte, chiar şi dacă o să avem tehnomagie, nu ne va fi suficient. Şi vom fi în continuă căutare de motive de bucurie, incapabili să le vedem pe cele mici din imediata noastră apropiere: un prieten, o glumă bună, o zi însorită sau faptul că nu ne doare nimic.

De ce? Poate pentru că unele lucruri nu vor putea fi rezolvate pe calea tehnologiei, ci doar prin mai multă înţelepciune. Şi poate că, dincolo de toate problemele astea, firea umană e construită aşa încât, orice-am face, să nu ne stingem niciodată setea de mai mult, mai bine, mai repede.