Big Science (3)

În ultima perioadă au fost înregistrate mai multe cutremure de pământ în Europa, în Asia şi în America de Sud. O fi bine, o fi rău se întreabă omul de rând? Să ne orientăm după prezicerile unor pseudo-oameni de ştiinţă sau să urmărim indicaţiile unui seismograf - aparatul care înregistrează mişcările scoarţei terestre pentru a determina diverşi parametri ai cutremurelor de pământ? Ultima "ispravă" este cea de acum câteva zile din Japonia, unde mişcarea telurică a fost de 9 grade pe scara Richter (măsoară magnitudinea). Charles Richter a introdus în 1931 scara logaritmică a magnitudinilor bazată pe măsurarea amplitudinii undelor seismice înregistrate.

Seismografele speciale înregistrează direct acceleraţia, viteza sau deplasarea terenului pe trei direcţii: nord-sud, est-vest şi pe verticală. Seismografele moderne generează semnale electrice care se amplifică de mii sau chiar milioane de ori şi se înregistrează pe hârtie, bandă magnetică sau suport digital. În urma prelucrării acestor înregistrări care se numesc seismograme, se determină parametrii cutremurelor: timpul producerii, momentele de sosire a undelor, coordonatele geografice ale epicentrului, adâncimea focarului, magnitudinea etc. Supercomputerele pot modela parametrii geologici şi, într-un viitor mai îndepărtat, putem spera la prognoze seismice aşa cum azi ne bazăm pe cele meteo.

La noi în ţară funcţionează un seismograf online la staţia seismică Muntele Roşu-Cheia. Programul EarthquakeView permite vizualizarea cutremurelor pe hartă acolo unde se produc în timp real. Iată că minunile numite calculator, telefon mobil ne pot informa şi ne ajută să monitorizăm chiar interiorul Terrei! La nivel global monitorizarea seismică este realizată cu ajutorul unei reţele de staţii seismice în care intră şi reţelele naţionale ale multor ţări.

Liliana Iacob