Un deceniu se încheie, altul începe (2)

Spuneam în primul episod că domeniile computerelor, al materialelor şi al biologiei vor veni cu progrese foarte mari în deceniul abia început, iar efectul asupra întregii civilizaţii o să fie enorm prin aplicaţiile care vor vedea lumina zilei ulterior.

Cercetătorii scoţieni tocmai au pus la punct un prototip de microprocesor cu peste 1.000 de nuclee. IBM a dezvăluit în urmă cu câteva săptămâni un prototip de cip bazat pe nanofotonică; circulaţia datelor între componentele procesorului optic se face cu viteza luminii, ceea ce înseamnă o performanţă fenomenală. Aceeaşi companie pregăteşte un sistem de inteligenţă artificială numit Watson, capabil să concureze în faimosul concurs american Jeopardy, împotriva competitorilor umani. Alţii lucrează cu înfrigurare la computerul cuantic, capabil de viteze de calcul cu mult superioare celor mai performante computere electronice actuale. Zeci de echipe proiectează computere moleculare, magnetice sau cu grafen. Gata, înţeleg că ai priceput ideea. Încă o singură informaţie, ce-i drept mai veche: Intel a anuţat încă de anul trecut că are în plan ca până în 2020 procesoarele sale să fie de cca. o mie de ori mai performante decât cele de azi.

Bun, deci să vedem tehno_impactul. Supercomputere capabile de multe trilioane de calcule pe nanosecundă. Utilizate în meteorologie ne vor oferi prognoze mult mai precise. Puse la treabă în biologie ne vor dezvălui detaliile zecilor de mii de proteine din organism, iar de aici e deschisă calea spre medicamente de mare eficienţă. Sau, de ce nu, am putea lua în calcul şi ideea unor asistenţi pentru deciziile politice, militare sau economice. Nu vor avea sentimente şi nici blocaje mentale, aşa că ar putea să ne sugereze deciziile optime. Bineînţeles, asta nu înseamnă că noi vom fi capabili întotdeauna să le înţelegem sau să le aplicăm. :-)

Apoi, computere tot mai mici şi omniprezente: în automobile, pereţii locuinţelor, haine, în corpul nostru, în ambalajele produselor de tot felul... Şi ce vor face ele acolo? Vor da inteligenţă obiectului în care sunt incorporate. De la automobile destul de deştepte ca să evite accidentele până la haine care ne vor monitoriza starea de sănătate şi o vor comunica direct unui computer care va acţiona asemenea unui supermedic personal, disponibil doar pentru tine 24 de ore din 24.

Sigur, roboţii şi maşinile-unelte numerice vor fi în fruntea listei de beneficiari ai puterii de calcul amplificate. Consecinţa? Productivitate, precizie şi flexibilitate demne de industria 2.0, de unde vor decurge preţuri în picaj şi calitate excepţională. Atenţie investitori! Ce-i drept, va rezulta şi şomaj în creştere vertiginoasă. Şi o serie de consecinţe pe care acum nici nu le putem întrevedea, care ar putea pune sub semnul întrebării chiar umanitatea. Dar asta-i o altă discuţie.

Urmează materialele...