De la revenirea din Africa, am resimţit o lipsă de inspiraţie, cauzată poate şi de oboseala acumulată de la atâtea ore prin avioane şi aeroporturi. Cu toate că în ultimele zile am văzut destule ştiri despre bio- şi nanotehnologie şi deşi aş fi putut scrie despre minunea divertismentului la 12 km deasupra Saharei, am ales o ştire de altă natură, dar tot legată de călătorii.
Călătorii spre alte planete, şi anume spre Marte. Zilele trecute a fost efectuată selecţia primului echipaj care va participa la simularea unei călătorii de 520 de zile către Planeta Roşie. Doi europeni, trei ruşi şi un chinez vor locui timp de aproape un an şi jumătate într-un container, cam la fel cum se va întâmpla cu astronauţii care vor călători într-o navă spaţială. Trebuie văzut cum vor suporta cei 6 viaţa într-un spaţiu atât de strâmt, atâta vreme. Evident, nu suntem adaptaţi la astfel de condiţii, dar dacă vrem să ieşim în galaxie...
Cum vezi cucerirea Cosmosului? Când crezi că vom face turism pe Lună sau pe Marte? Dacă cineva mi-ar fi spus acum 20 de ani că voi ajunge la doi paşi de ecuator, nu prea l-aş fi crezut. Oare dacă azi cineva ţi-ar spune că peste 30-40 de ani călătoriile în Sistemul Solar vor fi banale, cum ar suna? Înclin să cred că tehnica de calcul şi nanotehnologia vor aduce mari surprize şi în privinţa asta, aşa că sper să apuc ziua în care să pot călători pe Jupiter. Ce ne trebuie? Motoare şi materiale mai performante, adică lucruri care pot fi inventate cu ajutorul supercomputerelor şi al nanotehnologiei.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Cred că problema turismului spaţial va fi rezolvată în 20-30 de ani, iar următoarea întrebare pe care şi-o va pune omul va fi ce destinaţie să aleagă pentru prima călătorie în afara Terrei.Eu, personal, aş călători mai întâi pe Marte (doar este aşa de asemănătoare cu planeta albastră, apoi m-aş opri pe Lună.
RăspundețiȘtergereÎn ceea ce priveşte antrenamentul pentru acomodarea cu noul mediu de viaţă, medicina nano ne va ajuta să rezolvăm din mers şi aerul de respirat, şi hrana, şi posibilele boli de pe noile destinaţii.
Aş vrea să văd cum vor privi oamenii credincioşi aceste călătorii, ştiut fiind faptul că într-un sondaj realizat acum vreo doi ani cele mai multe comunităţi religioase respingeau ideea nanoroboţilor şi acceptau să creadă în existenţa unor creatori divini.
ar fi o multime de probleme care nu cred ca pot fi rezolvate atat de usor. sa stai 520 de zile cu aceleasi persoane poate fi mai mult decat stresant. sa ne gandim doar la simplele nevoi fiziologice si psihologice care se resimt la un astfel de drum... nu cred ca as rezista 2 ani fara familie, prieteni si asa mai departe. in cazul asta nu ar mai fi o relaxare ci un chin...dar cine stie? poate o sa se faca sejururi de familie... ce tare ar fi sa concepi un copil in spatiu:)) sau sa-l nasti in spatiu:))
RăspundețiȘtergere