Din păcate, vom avea petrol

Spun din păcate, pentru că perspectiva petrolului relativ ieftin o să reducă fondurile alocate pentru dezvoltarea de tehnologii energetice superioare. De renunţat complet la genul ăsta de cercetări nu se va renunţa, în special pentru că unele guverne (UE, SUA, Japonia) pompează bani în direcţia asta, dar probabil că dacă am avea o sabie energetică a lui Damocles deasupra capetelor am căuta cu mai multă ardoare soluţii. În felul ăsta, automobilele cu emisii zero vor ajunge să fie dominante pe şoselele lumii cu o oarecare întârziere, greu de precizat. Poate chiar şi de câteva decenii. Sigur, aceleaşi guverne impun restricţii fabricanţilor - vezi normele Euro - dar fabricanţii par să fie capabili să ţină pasul cu reglementările privind emisiile de noxe. Tot datorită avansului tehnologic în materie de catalizatori, de computere care gestionează motoarele, de materiale mai uşoare şi de lubrifianţi superiori.

Dar de unde petrol, când de vreo câţiva ani ni se spune că în cel mult 3-4 decenii se vor epuiza majoritatea rezervelor? Tot tehnologia e "vinovată". Noi tipuri de senzori seismici şi de mijloace de teledetecţie satelitară, combinate cu supercomputere extrem de performante, la care se adaugă noi materiale care permit foraje la adâncimi mari, au scos la lumină în ultimii ani noi zăcăminte de hidrocarburi. Brazilia a descoperit în largul Atlanticului - câmpul petrolifer Tupi - mai multe zone ce conţin rezerve de ordinul a 8 miliarde de barili exploatabili (1 baril = 120-159 litri). Forajele sunt realizate în zone cu adâncimi ale apei de peste 2 km, ceea ce acum 4-5 ani era aproape de neconceput.

Evident, costul acestor foraje este imens, putând depăşi 100 milioane de dolari pentru un singur foraj marin de mare adâncime, deci prospectorii fac eforturi serioase ca să fie siguri că banii investiţi vor aduce rezultate. Asta înseamnă analiza unor cantităţi enorme de date seismice, termice şi barice. Compania petrolieră BP foloseşte pentru modelarea geologică computere capabile de 270 trilioane calcule pe secundă, adică de aproape 3.000 de ori mai rapid decât în urmă cu 10 ani.

Acum cu un ochi râd, cu altul plâng. N-o să mă supăr dacă petrolul se va ieftini, dar aş fi mai fericit dacă propulsia hibridă şi cea electrică ar ajunge mai curând să înlocuiască motoarele termice. Sunt încântat să văd progresul uluitor al tehnicii de calcul, dar aş fi găsit mai multă utilitate tuturor acestor supercomputere în alte domenii, precum medicina, proiectarea de celule fotovoltaice cu randament mai bun ş.a. Ce crezi despre faptul că e foarte posibil ca era petrolului să nu se încheie prea curând?