Prietenii noştri cei mai apropiaţi: microbii

Ce este organismul nostru? S-ar putea spune că e apă, în proporţie de 2/3, şi un amestec de substanţe organice şi minerale. Alţii ar spune că e o colecţie de multe miliarde de celule care cooperează. Dar ştiai că numai 10% din aceste celule sunt celule umane care alcătuiesc ţesuturile organelor noastre? Celelalte 9 părţi sunt formate din celule ale microorganismelor care ne populează: bacterii, viruşi şi alte microorganisme. Unele sunt cuminţi, unele ne sunt de folos pentru asimilarea nutrienţilor sau pentru alte funcţii, dar destul de multe ne pot periclita sănătatea.

Totalitatea acestor celule poartă denumirea de microbiom uman. Şi ce-i cu asta? Vestea zilei este că a fost lansat Proiectul Microbiomului Uman, modelat după Proiectul Genomului Uman (PGU) din anii '90. E vorba de cunoaşterea detaliată a structurii genetice a acestor microorganisme din corpul nostru. Scopul este să putem găsi substanţe (medicamente) care să le combată pe cele agresive şi modalităţi de "colaborare" superioară cu cele favorabile. Se estimează că numai în intestine ar exista peste 1.000 de specii de bacterii, deci îţi dai seama că proiectul va cere câţiva ani buni până la finalizare.

E drept că atunci când a fost lansat PGU, se credea că vor fi necesare mai multe decenii pentru finalizare, fiindcă estimarea se baza pe tehnica de secvenţiere genetică disponibilă la momentul startului. Dar aceste tehnologii au evoluat exponenţial, aşa că prima schiţă a genomului a putut fi publicată în 2001. Eu zic că e probabil ca şi acest nou proiect al microbiomului uman să ofere primele rezultate mai devreme decât se aşteaptă, dar probabil că pentru aplicaţii (tratamente, suplimente alimentare ş.a.) o să mai aşteptăm. Sigur, iaurturile probiotice sunt un prim indicator al tendinţei, dar e mult prea puţin faţă de aşteptările pe care le avem pentru medicina 2.0.