Am văzut în ultima vreme câteva imagini cu roboţi care m-au pus pe gânduri. Uite doar două dintre ele:
1. Domnişoara robot
2. Asimo, robotul dansator
Mă uitam la al doilea videoclip şi nu mă puteam abţine să nu bănuiesc că sub costumul ăla de robot ar fi ascuns un om, atât de naturale mi se par unele mişcări. Evident, sunt conştient că nu e vorba de nici o şmecherie, dar asta era senzaţia mea.
Nu sunt dintre cei care cred că tehnica a ajuns la apogeu, aşa că mă întreb ce vor fi roboţii umanoizi peste 10 ani sau mai mult. Odată cu creşterea puterii de procesare şi cu realizarea de senzori tot mai performanţi, roboţii se vor mişca şi mai bine, în special dacă vorbim de mişcările fine: mimică, gestică etc.
Aspectul roboţilor se va apropia atât de mult de cel al oamenilor autentici încât nu vom putea face diferenţa. Sau o vom face cu dificultate. Cu siguranţă că şi capacităţile lor cognitive vor deveni impresionante, dar vor ajunge oare să aibă sentimente sau măcar să le simuleze suficient de bine?
Şi mai departe, unde se va ajunge? Un cercetător a obţinut chiar un doctorat cu o lucrare în care afirmă că oamenii (nu toţi, bineînţeles) vor avea relaţii sexuale cu roboţii în 5 ani. Alţi cercetători cred că robosexul va fi posibil, dar poate că nu atât de devreme. La orizont ne aşteaptă implanturile cerebrale care să ne facă mai deştepţi, ochii cibernetici cu care să vedem prin pereţi sau respirocitele. Adică robo-sapiens. În zeci de universităţi şi companii se lucrează deja la toate astea, deci nu e vorba doar de dezideratele sau de fanteziile mele. Eventual de ale inginerilor. :-)
Ce părere ai? Aspectele etice vor împiedica astfel de progrese? Vom fi capabili să împărţim paşnic lumea noastră cu roboţii? Vom deveni noi înşine roboţi? Bun, şi după aia?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Din cate am auzit japonezii vor sa-si faca propria echipa de fotbal din roboti pana in 2050.
RăspundețiȘtergere