Peste douăzeci de ani: ochelarii

Ochelarii mă ajută să văd mai bine, îmi protejează retina de ultraviolete, iar uneori mă ajută să par intelectual. :-) Din păcate, se murdăresc, iarna se aburesc, pe munte se mai agaţă de crengi şi mai au şi alte inconveniente. Am posibilitatea să-mi repar defectele de vedere (miopie, astigmatism) cu ajutorul laserului, dar ar trebui să port ochelari de soare, aşa că nu aş scăpa complet de ei.

Ce posibilităţi vor fi în douăzeci de ani? Ochi regeneraţi din celule stem şi cu ADN-ul reparat prin terapie genică, astfel încât să nu mai aibă defecte ereditare. Sau ochi bionici, ale căror capacităţi să le întreacă pe cele oferite de natură: viziune nocturnă superioară, capacitate de stocare a imaginilor, filtrarea radiaţiilor nocive etc. Mi-ar plăcea să mă pot uita la o eclipsă de soare fără nici un dispozitiv de protecţie, fiindcă ochiul bionic ar putea să se adapteze în câteva microsecunde la intensitatea luminoasă. Realitatea virtuală sau augmentată integrată direct în ochi? Altceva?