Ne aşteptăm ca progresele ştiinţei şi ale tehnologiei să rezolve mare parte dintre problemele cu care ne confruntăm astăzi: boli, crize energetice, degradarea naturii, penurii de materii prime. Cu siguranţă tehnologia va avea un cuvânt de spus şi în creşterea productivităţii şi poate chiar în reducerea plictisului.
Dar mă gândesc la anumite aspecte ale vieţii umane care nu pot fi ameliorate prin tehnologie, ori poate chiar vor fi afectate în sens negativ de tot acest progres. Până acum am identificat patru:
1. Libertatea. Uite, de exemplu telefonul mobil şi internetul par a facilita libertatea individuală, dar de multe ori înlocuiesc o formă de limitare cu alta, mai perfidă. De acord, putem să comunicăm aproape oriunde am fi, fără să fim legaţi de fire, dar mulţi dintre noi purtăm 2-3 telefoane mobile, cărăm laptopuri în bagaje şi răspundem cu mare grabă la apelurile telefonice. E asta libertate?
2. Prietenia. Site-urile sociale (Facebook, hi5 etc.), messengerul, telefonul mobil ne promit uşurinţă în legarea prieteniilor, dar de fapt ne oferă metode superficiale de a comunica. Uneori se dovedesc utile, alteori nu fac decât să ne creeze impresia de relaţie socială. Cum devii credibil faţă de potenţialii prieteni? Când mai ai timp de relaţii nemediate, dacă stai câteva ore pe zi cu ochii fixaţi în monitor?
3. Reputaţia. Foarte greu de construit, extrem de uşor de pulverizat. Sigur că un telefon mobil te poate ajuta la clădirea reputaţiei (de exemplu, îţi poţi organiza mai bine timpul astfel încât să fii mereu punctual şi să nu uiţi ce-ai promis), dar asta nu înseamnă că va exista vreodată o tehnologie care să ne construiască reputaţia în mod automat. Poate un surogat de reputaţie, cum sunt site-urile în care prietenii se recomandă unii pe alţii şi se vorbesc doar de bine.
4. Înţelepciunea. Esenţa înţelepciunii nu e decât capacitatea de a lua deciziile optime. Toate cele trei de mai sus depind, în ultimă instanţă, de înţelepciunea de a alege bine. Tehnologia ne oferă tot mai multe mijloace de a ne informa, de a ne gestiona activităţile, dar decizia de a ne informa e a noastră. La fel, decizia de a utiliza într-un anume mod informaţia obţinută. Poate că într-o zi medicina (2.0) va fi capabilă să ne menţină sănătoşi chiar în detrimentul nostru (se lucrează la medicamente care ne vor permite să mâncăm oricât fără să ne îngrăşăm sau să ne îmbolnăvim de diabet). Totuşi, nu văd posibilă o tehnologie care să ne facă înţelepţi. Am putea ajunge în viitor să acceptăm deciziile optimizate luate de computere pentru noi? Asta ar însemna să renunţăm la sentimentul de libertate decizională care este foarte important pentru oameni.
Ai grijă cum foloseşti tehnologia ca să rămâi liber, să te bucuri de prietenii adevărate şi să-ţi clădeşti o reputaţie solidă. Adică, fii înţelept!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
In sfarsit un articol care sa mai echilibreze putin lucrurile! De fapt, nu le echilibreaza efectiv ci, ofera cititorilor o perspectiva mai ampla si destul de complexa asupra aspectelor legate de tehnologia moderna!
RăspundețiȘtergereDoar in acest fel se pot exprima opinii echilibrate prezentand in balanta toate aspectele!
Flicitari pentru articol!
Păi depinde de sensul pe care fiecare îl dă conceptului de echilibru. Ceea ce pentru tine e echilibru, pentru mine ar putea fi conservatorism excesiv, iar pentru altul ar putea însemna altceva.
RăspundețiȘtergereTocmai ăsta e rostul comentariilor: să aducă echilibru. Dar nu cred că există un echilibru în sens absolut, unul la care să adere toată lumea.
Problema poate fi pusă şi din perspectiva costurilor. Adică aş putea spune că astea sunt costurile pentru beneficiile pe care ni le oferă tehnologia. Cine vrea să se bucure de beneficii - eu fac parte din această categorie - trebuie să accepte şi unele costuri.